luni, 18 septembrie 2017

AMINTEȘTE-ȚI POSIBILITĂȚILE INFINITE

Imagini pentru Rune Heivang”Ai auzit de tărâmul posibilităților infinite?”, întrebă bărbatul care stătea pe nisip…


Cel mai important lucru pe care e nevoie să-l știi despre posibilitățile infinite este că există posibilități infinite. Iar tot ce trebuie să faci este să-ți amintești asta.
Noi ne construim visele, speranțele și viziunile plecând de la ce știm c-ar fi posibil. Ne bazăm doar pe ce putem accepta ca fiind posibil, în lumea noastră.
Dar scopul nostru suprem este să ne realizăm cele mai înalte potențialuri în ceea ce se numește ”Câmpul” (concept unificator privind Universul – n.r.). Iar posibilitățile infinite sunt semnale electromagnetice din Câmp, care așteaptă să apară în lumea vizibilă.
De aceea, pentru a-ți aduce în realitate visul, cel mai important vis al tău, e foarte important să înveți cum să te armonizezi cu acest câmp cosmic al posibilităților. Așa poți să găsești – este un fel de a spune – „adresa corectă” a visului tău. Astfel încât visul să te poată găsi pe tine.
Tu doar te acordezi, te armonizezi… iar Dătătorul Vieții știe cum urmează acest potențial să se actualizeze.

CUM FACI ASTA?
Capitulezi în acceptarea totală a Acestui Moment. Și, în marea descoperire a Liniștii, întâlnești posibilitățile infinite. Acolo este întotdeauna o idee și o soluție magică…
În Liniște, gândirea (pe baza a ceea ce știi din trecut) este înlocuită de idei noi. Emoțiile, simțirile sunt într-o curgere lină, iar atitudinea ta față de viață se schimbă complet. Schimbi regulile realității tale, schimbându-ți starea în care te afli.
Și când simți că ești în siguranță și trăiești în bucurie, ți se deschid oportunități infinite.

ACORDEAZĂ-ȚI FRECVENȚA CU REALITATEA PE CARE O DOREȘTI
Oamenii de știință care studiază mecanica cuantică ne spun că o particulă va fi întotdeauna exact ce crezi tu că va fi. Deci, comportamentul particulelor are totul de-a face cu observatorul. Acordează-ți frecvența cu realitatea pe care o dorești și n-ai să ai încotro… ajungi să trăiești acea realitate; nu se poate altfel. Asta este fizica.
Când ai sentimentul că „NU este posibil”, asta îți aduce un anume mod de viață. Dar acesta-i doar un sentiment. Dacă-l schimbi, descoperi o nouă stare și un fel nou de a-ți trăi viața. Când îți schimbi emoția pe frecvența lui „totul ESTE posibil” asta te duce la un alt mod de viață, nu-i așa?
Trăiești în nivelul oportunităților, amintindu-ți posibilitățile infinite și că există întotdeauna soluții, nu probleme – și asta-i starea ta naturală de Prezență.

 TOTUL ÎNCEPE CU TINE
Pe această planetă avem nevoie de lideri, colegi, profesori și părinți care au această atitudine, mai elevată, față de circumstanțele vieții. Care pot să gândească, să simtă, să vadă, să acționeze și să FIE în acest fel.
Totul începe cu tine. Când ajungi să cunoști Liniștea, găsești o acceptare totală a acestui moment, ești în pace, în armonie și ești în siguranță. Aici, îți amintești posibilitățile infinite. În acest fel, cu acest sentiment, cu această atitudine întâmpini viață și o trăiești.
Iar cuvintele tale devin exact Asta! (adică viața – n.r.)

Rune Heivang

miercuri, 13 septembrie 2017

''Luna este stăpânită de extratereştri''

Imagini pentru lunaAceasta afirmatie este facuta de celebrul ufolog George Graham. Conform acestuia „Luna este stăpânită de extratereştri, care au baze pe satelitul natural al Terrei”. Graham mai afirma ca, atunci cand a privit o fotografie veche, a descoperit o construcţie extraterestră în craterul lunii cu diamentrul de 85 de kilometri, ne informează Rador.
„Scepticii pretind că în filmuleţul pe care l-am făcut este o formă naturală de relief, însă greşesc. Am văzut mii de dealuri, dar ceea ce apare în filmarea de pe Lună este o clădire care a fost construită de extratereştri. Pe satelitul natural al pământului se află mai multe baze ale unor civilizaţii extraterestre, însă NASA le ascunde urmele”, a mai declarat George Graham.

marți, 12 septembrie 2017

FALSELE INVATATURI ALE FRICII SI VINOVATIEI

Imagini pentru vinovatieCât timp vom continua să dăm crezare ego-ului, convingerilor, constrângerilor, iluziilor și dreptății minții, fără le contesta veridicitatea sau falsitatea, nu vom putea discerne între valoare și no-n valoare, pentru a evita să hrănim cu energia noastră vitală, sentimentele, gânduri și stări mentale negative, care exprimă convingeri ce ne sunt ostile și nu ne priesc.
Va trebui să înțelegem că, e în natura ego-ului să divizeze și să cucerească, pentru a-și păstra dominația prin negativitate și frici, asupra gândurilor, sentimentelor , alegerilor, acțiunilor noastre. Din păcate ea nu înțelege, aspirațiile noastre și nu poate raționa dincolo de limitele cunoașterii sale subconștiente și a experienței eșecurilor și a traumelor noastre din trecut.
Teama subconștientă a minții, de durere și de pedeapsă, ne determină prin decizii subconștiente luate automat, să ne eschivăm de asumarea responsabilității propriilor alegeri, consecințe și poveri, și de conștientizarea propriilor carențe, atașamente, obiceiuri nesănătoase, negativități, vinovății și atitudini care au dus la ele – neînțelegând efectul menținerii, hrănirii și perpetuării lor.
Când prin iubire ne îmbrățișăm copilul rănit din noi, ego-ul nu poate nici diviza, nici cucerii, nici constrânge și nici impune dominația minții. Când mintea ego nu ne stăpânește gândurile și deciziile prin frici, energia noastră vitală poate fi canalizată către manifestarea și împlinirea gândurilor, imaginilor, credințelor și informațiilor mentale pozitive, transferate prin ele.
Când vom înțelegem că fiecare gând ce-l exprimăm, are – fie rolul de a unii (prin vibrația ridicată energiei emoțiilor pozitive), – fie acela de a separa (prin vibrația joasă a energiei fricilor și sentimentelor negative) – va depinde doar de noi să ne controlăm mintea pentru a nu-i mai permite să ne risipească energia și să ne înăsprească trăirile, experiențele și viața.
Gândurile prin care exprimăm, convingeri și emoțiile care separă o idee de alta, întorc ego-ul împotriva manifestării adevărului inimii prin sinele nostru spiritual, sau ne învrăjbesc (prin negativitate, neacceptare, intoleranță, frică sau nemulțumire), împotriva altora judecându-le alegerile, experiențele, viața, calea și trăirile, alegerile – ne distorsionează percepțiile privind realitatea și rostul vieții și a experiențelor noastre și ale celorlați.
Când permitem minții ego să ne separe prin negativitate, ostilitate, vinovății și frici, de credință, valori, moralitate, pozitivitate, optimism, speranță, încredere, responsabilitate și iubire – ne întunecăm și ne opacizăm lumea sufletească și conștiința, distorsionându-ne percepțiile, convingerile și credințele, despre unitate, realitate, valoare, toleranță, non-agresiune și ne imixtiune prin învinuire, ne acceptare și judecată, în deciziile și Legile Divine, privind viața, poverile și soarta celorlalți.
Când vom permitem gândurilor și credințelor noastre să ne conecteze la ideile, percepțiile, credințele, valorile, frumusețea și lumea sufletească a celorlalți – ne vom releva: – atât unitatea și unicitatea ca ființe spirituale întrupate (prin rolul nostru, prin conștiința Christică și prin spiritul ce ne este legat prin fire energetice subtile de divin), cât și – apartenența la Pământului ce ne e leagăn (prin corpul nostru material), și la Cer (prin sufletul și corpul nostru energetic ca parte nedivizată de Divin).
Când ne vom reîntregi sufletul, vindecându-ne mintea, inima și trupul, de frici, nemulțumiri, vinovății, traume și răni – vom începe să acceptăm diferențele dintre noi, fără a încerca să le ”depășim”, încercând: – fie să fim ca alții, sau altfel decât suntem noi în mod autentic (pentru a fi acceptați sau pe placul celorlalți), – fie să pretindem sau să impunem celorlalți să fie sau să se comporte precum ne sunt interesele, așteptările și ”șabloanele mentale”.
Când vom redeveni în adevărul inii și vom reinstaura armonia dintre mintea și sufletul nostru – vom începe să vedem, cât de multă energie și timp risipim din viața noastră, hrănindu-ne nemulțumirile, falsitatea și iluziile, în încercarea de a plăcea sau din nevoia de ai schimba pe cei din jur sau a-i face să sufere, pentru suferințele și traumele prin care cândva am trecut.
Nimic din ceea ce suprapunem peste experiențele noastre traumatizante, peste valorile noastre neautentice, peste așteptările și atașamentele pe care le formăm sau peste imaginea noastră despre cum ar trebui ei să fie și să se comporte în raport cu noi, cu convingerile pe care le avem și cu șabloanele noastre mentale – nu ne va servi pentru a ne împlini viața și a fi fericiți.
Pentru a ne împlinii, va trebii mereu să avem în spatele gândurilor, sentimentelor și acțiunile noastre, motivația bucuriei de a fi, a face și a avea, fără să ne mai fie frică de neacceptarea sau judecățile celor din jur, atunci când acceptându-ne autenticitatea, cei falși, nu ne vor mai prețui.
Noi nu trebuie să fim pentru ceilalți sau pentru binele lor, ci să fim pur și simplu pentru integritatea noastră sufletească și pentru valorile binelui pe care-l putem sădim în conștiința și în sufletul nostru și în lumea din jur.
Când vom renunța la a-i mai învinovăți pe ceilalți pentru alegerile, experiențele, carențele, defectele, abilitățile, valorile sau realizările ori nerealizările lor – vom înceta în a-i mai agresa și a ne agresa în oglindă, și astfel ne vom da răgazul să înțelegem – să vindecăm la noi ceea ce ne deranjează la ceilalți, și – să facem noi ceea ce așteptăm să facă ceilalți pentru noi.
Ostilitatea lumii ce ne înconjoară și nesiguranța pe care mintea ne-o induce și o experimentăm prin consecințele nemulțumirilor, vinovățiilor, a fricilor și a judecății, nu este cel mai nesigur loc din lume sau din Univers.
Cel mai nesigur loc din viața noastră, este lumea pe care mintea noastră ego o plămădește prin lipsa rațiunii sale și adormirea conștiinței sinelui întrupat în corpul nostru material, cei este sălaș temporar în experimentarea vieții materiale și reînvățarea iubirii spirituale.
Când vom înțelege că ego-ul și irealitatea percepțiilor sale dominate de negativitate și frici, este partea din noi care nu știe că este iubit atunci când primește energia masculină a iubiri necondiționate de așteptări – vom înțelege și de ce nu poate găsi iubirea cel neiubit și nici cel de neiubit.
Atunci când vom înțelege că ostilitatea și negativitatea noastră și a semenilor noștri, este strigătul de durere al fiecărui suflet înstrăinat de credință și iubire, ce-și trăiește viața exilat în lumea întunecată a firii – vom găsi calea prin credință și iubire, atât către lumina din sufletul nostru, cât și către cea din sufletele lor.
Pentru a putea recunoaște și dărui iubire, ego-ul trebuie să re învețe iubirea. Când va fi îmbrățișată cu ea, nevoia sa de a se plânge sau a impune, va dispărea. Ego-ul vede iubirea ca o propunere amenințătoare, căci de îndată ce recunoaște că are iubire, el încetează să mai fie ego.
Ego-ul va trebui să moară ca ego, pentru a se metamorfoza prin conștiință în iubire. Asta este drumul pe care la un moment dat, fiecare dintre noi, va trebui să păși și să-l parcurgem, pentru a ne vindeca trupul mintea, inima și sufletul, și a ne regăsi astfel calea către experiența frumuseții vieții și a grației divine ce-i parte a scânteii divine a sufletului din noi.
Până ce această cale a vindecării și renunțării la a ne plânge și a ne victimiza – ne va înspăimânta, ideea asumării și a trezirii la conștiință ne va copleși pe majoritatea dintre noi. Până când vom continua să ne împotrivi iluminării și căii divine a creșterii prin iubire a vibrației energetice a spiritului nostru, ne vom împotrivii transformării și metamorfozării conștiinței noastre materiale, în ceea a conștiinței Christice a Ființelor de Lumină.
Alegerea ne aparține… fie ne lăsăm ego-ul să moară, fie îl menținem în viață lăsându-ne spiritul și conștiința să piară. A lăsa ego-ul să moară, este una dintre modalitățile cele mai bune de a învăța să trăim în prezent și să ne prețuim viața. Moartea ego-ului înseamnă trezirea conștiinței și a spiritului divin din noi, pentru a putea porni în călătoria eroică a luminii și a frumuseții.

Autor: Sandor Kasza

luni, 11 septembrie 2017

Autosugestii pozitive

Imi promit mie insumi sa fiu puternic, astfel incat nimic sa nu imi tulbure pacea mintii,

Imi promit mie insumi sa vorbesc numai despre sanatate, fericire si prosperitate fiecarei persoane pe care o intalnesc,

Imi promit mie insumi sa imi fac prietenii sa simta ca exista ceva valoros in fiecare dintre ei,

Imi promit mie insumi sa vad intotdeauna partea pozitiva a oricarui lucru si sa imi transform optimismul in realitate,

Imi promit mie insumi sa ma gandesc numai la ce este mai bine, sa lucrez numai pentru cei mai buni si sa astept numai ce este mai bun,

Imi promit mie insumi sa ma bucur pentru succesul altora, la fel cum ma bucur pentru succesul meu,

Imi promit mie insumi sa uit greselile trecutului si sa ma concentrez pe realizarile importante ale viitorului,

Imi promit mie insumi sa fiu vesel tot timpul si sa impartasesc un zambet fiecarei fiinte pe care o intalnesc,

Imi promit mie insumi sa imi acord asa de mult timp pentru propria evolutie, incat sa nu mai am timp sa ii critic pe altii,

Imi promit mie insumi sa fiu mult prea mare pentru griji, prea nobil pentru ura, prea puternic pentru frica si prea fericit sa permit prezenta necazului,

Imi promit mie insumi sa gandesc numai bine despre mine si sa declar acest lucru lumii intregi – nu in cuvinte mari, ci in fapte marete,

Imi promit mie insumi sa traiesc in credinta ca intreaga lume este de partea mea, atata timp cat raman fidel celor mai bune lucruri care sunt in mine.”


sursa: http://www.esoterism.ro

vineri, 8 septembrie 2017

Dovezi ale reîncarnării în Evanghelii

Imagini pentru Ciclul ReîncarnareaDesi nu cred in scrierile biblice, sunt sigur ca "scripturile" ascund lucruri interesante. Lucruri interesante care ar putea avea legatura cu reincarnarea, problema extraterestra, multidimensionalitatea etc. Este clar ca "scrierile sfinte bisericesti" ascund anumite coduri si anumite expresii pe care unii invatati le pot descifra. Un asemenea invatat a fost si Omraam Mikhael Aivanhov. Un om care, in acest material, a reusit sa descifreze amumite coduri biblice care faceau trimitere catre reincarnare. Coduri care au fost si sunt ascunse si in prezent de Biserica. Inainte de a trece la subiect, trebuie sa mentionez ca scrierile biblice au avut si au si in continuare un puternic rol manipulator, au fost modificate in repetate randuri, au fost traduse de multe ori gresit si prezinta in ele foarte multe greseli de redactare inca de la primele exemplare... totusi, pentru un mare invatator isi au valoarea lor.

Ciclul Reîncarnarii

Dovezi ale reîncarnării în Evanghelii

Conferinţa din 11 Decembrie 1966

Lectura meditaţiei zilei

Există oameni care au încercat să trimită anumite persoane în trecutul lor. Ei le hipnotizau şi prin sugestie le trimit în timp, zece ani, cincisprezece ani, până în copilărie; acestea îşi pot aminti momente din viaţa lor de la vârsta de un an chiar… Şi tot aşa, mai departe şi mai departe, înainte de naştere. Există asemenea cazuri, ce e drept mai rare, căci numai oameni foarte dezvoltaţi o pot face şi au făcut-o deja… Deci, cineva poate fi “transportat” înainte de naşterea sa, dovedindu-se în acest fel existenţa unei reîncarnări. Şi chiar se poate afla de ce o anumită persoană este acum paralizată, oarbă, cocoşată, de ce a intervenit un accident, de ce a apărut o anumită situaţie, de ce s-a încălcat legea karmică, legea dreptăţii aşa cum este cunoscută în Orient… Da, căci poţi fi obligat să suferi ca să repari ceea ce ai făcut. Astfel se pot verifica reîncarnările. De aceea aş dori astăzi să vă vorbesc despre reîncarnare, căci de mai multă vreme am văzut printre voi unii care sunt preocupaţi şi îngrijoraţi de această problemă. Ei au fost învătaţi mereu că omul nu trăieşte decât o singură dată şi acum, auzind vorbindu-se despre reîncarnare, se tulbură şi îşi pierd repede capul. Cum aceasta atinge şi problema subconştientului, le-aş putea spune câteva cuvinte, nu vechilor mei prieteni, căci ei au auzit destule despre acest subiect, m-au auzit descifrând chiar Evanghelii pe această temă; dar, deşi acest lucru este clar, este scris, creştinii nu vor să o vadă… Vreţi să repet, din nou, pentru noii veniţi, aceste lucruri, ceilalţi nu se vor simţi jigniţi ? Poate ei vor spune că ascultă mereu aceleaşi lucruri, dar această problemă este extrem de tulburătoare şi îi împiedică pe mulţi oameni să avanseze, să se elibereze şi să înţeleagă. Nimic nu este clar în mintea lor. Ei sunt uimiţi că noi credem în aşa ceva. Şi eu sunt uimit, da, am acest drept… Numai că, uimirea mea este de un alt fel… Sunt uimit de naivitatea lor, de a crede intr- un Dumnezeu lipsit de bunătate şi de dreptate, capricios şi monstruos, crud.

Da, eu sunt uimit cum aceşti oameni mai cred încă… Cum tot ceea ce vă spun este argumentat, sunt obligat să vă explic şi veţi vedea apoi că nu veţi găsi un altul care să vă respecte mai mult, să respecte mai mult pe Domnul. Veţi vedea unde îl pun eu pe Dumnezeu, căci voi adesea, îl consideraţi ca pe un prieten, primiţi mesaje şi sfaturi de la El, dar eu nu cred în toate acestea, nici chiar în cazul meu… Eu îl pun atât de sus încât nu mi-am imaginat niciodată că pot conversa cu El, că m-am plimbat cu El, că m-a sfătuit într-o anume problemă… Pe deoparte, voi vă gândiţi că eu vă trădez şi astfel riscaţi să-L depreciaţi, să-L profanaţi. Nu, nu acesta este bunul Dumnezeu !...

Da, dacă insistaţi atât, vă voi spune câteva cuvinte, şi chiar dacă nu insistaţi, tot vă voi spune !... Poate vreţi şi o pauză pentru ţigară !!!... Nu, aici nu vom fuma niciodată ! Da, şi eu am explicaţii pentru faptul reîntoarcerii oamenilor pe pământ: ei vroiau să fumeze acolo sus, da, informaţi-vă direct de la sursă dacă nu mă credeţi !... Ne-am putea întinde mult cu această problemă, expunând de pildă, ce gândeau tibetanii, hinduşii, egiptenii, ce munci şi ce verificări au făcut ei în această direcţie. Iisus însuşi cunoştea aceasta, dovadă fiind întrebările ce le punea sau i se puneau… Veţi spune că aţi citit toate Evangheliile şi n-aţi găsit nicăieri scris cuvântul “reîncarnare”. Vă voi răspunde că nu este nimic uimitor aici, căci reîncarnarea nu a fost explicit menţionată într-o vreme când toţi credeau în ea. Cum să vorbească special despre ea, prevăzând o vreme ce va veni, când oamenii vor deveni atât de neştiutori şi de limitaţi ? Ei au adus puţine dovezi în scrierile lor, căci nu vroiau să dezvolte o tradiţie în care toată lumea credea în acea vreme. Ah, nu sunt convingaător ?... Bine, bine, vă voi convinge imediat… Să studiem în Evanghelii anumite întrebări puse de Iisus sau de discipolii săi şi răspunsurile primite. Iisus i-a întrebat pe discipoli: “Cine se spune că sunt ?” Ce înseamnă această întrebare ? Aţi mai văzut voi oameni întrebându-se aşa ? Ei ştiu cine sunt şi nu se întreabă ce spun alţii despre ei. Ca să-ţi pui o asemenea întrebare, trebuie să crezi în reîncarnare. Priviţi, ce au răspuns discipolii: “Unii spun că eşti Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau vreunul dintre profeţi”. Cum poţi spune că cineva este o anumită persoană care a trăit cu mult timp în urmă, dacă nu crezi în reîncarnare ? De ce oare, creştinii nu judecă ? Acestea sunt lucruri clare, ştiinţifice chiar.

Cum a reuşit Cuvier de la un simplu os, să reconstituie întregul schelet al unui animal, să determine exact dimensiunile acestuia ? Iar Karl Linné, botanistul, plecând de la o frunză putea reconstitui un copac, cu culori şi dimensiuni ? Da, există o corespondenţă. De ce nu putem 2 face acest lucru şi în cazul Evangheliilor, să restabilim adevărul după două, trei lucruri clare ? Trebuie să devenim savanţi ca să o putem face ? Dar, cum oamenii nu sunt savanţi de acest fel, nimic nu are importanţă pentru ei. Iată cum din resturi se poate reconstitui o întreagă lume dispărută, despre care nu s-a scris în detaliu.
Noi trebuie s-o redescoperim, iată ceea ce fac şi eu, asemenea savanţilor de mai sus: îmi fac şi eu munca mea. Veţi vedea ce va ieşi de aici. “Dar voi, ce credeţi voi ?” îi întreabă Iisus pe discipoli. “- Eşti Hristos, fiul Domnului răspunseră ei”. “- Da nici sângele, nici carnea nu v-au revelat acestea, le spuse Iisus, ci Tatăl meu Ceresc care este în ochii voştri”. Da, dar ce se poate înţelege de aici ? Aceasta dovedeşte că reîncarnarea era cunoscută. Nici asta nu vă ajunge… Bine, mai am o bucată de oală spartă şi asemenea arheologilor, vom încerca să restabilim viaţa istorică a popoarelor şi ţărilor cu ajutorul acestui fragment. Da, avem acest drept. Iată încă ceva care nu a avut importanţă pentru creştini, dar pentru mine are valoarea aurului… Altă dată, Iisus şi discipolii s-au aflat în faţa unui orb din naştere şi discipolii îl întreabă: “Maestre, cine a păcătuit ca el să se nască orb, părinţii lui sau el însuşi ?” Putem pune asemenea întrebări absurde dacă nu credem în reîncarnare? Oare când ar fi putut păcătui acest om în pântecele mamei sale ? În ce cârciumă s-o fi dus el, în ce local de noapte ? Ce făcea el, cu ce s-a ocupat, pe cine a omorât ? Sau aceasta este o întrebare prostească, sau dimpotrivă, presupune credinţa într-o viaţă anterioară. Discipolii au întrebat de asemenea , dacă părinţii lui nu au păcătuit pentru ca fiul lor să se nască orb. Da, căci discipolii lui Iisus au învăţat după legea ebraică că fiecare anomalie, fiecare infirmitate sau nenorocire se datora unei încălcări a legilor, şi adesea o persoană putea plăti pentru o alta şi când cineva se afla într-un necaz sau nenorocire, nu se poate şti dacă el a păcătuit sau s-a sacrificat pentru un altul. Aceasta era o credinţă admisă de evrei. Tot ceea ce venea rău, era rezultatul unei încălcări a legilor. De aceea au întrebat discipolii, ei ştiind că un om nu se putea naşte orb fără vreun motiv prealabil…, numai aşa că-i place Domnului să-l facă orb, aşa cum îşi închipuie creştinii ! Discipolii erau adulţi, au cunoscut rabini, nu erau neştiutori. De ce i-ar fi ales Iisus ? Deci, punând această întrebare, ei au dovedit că noţiunile de dreptate şi recompense existau, subînţelegând faptele dintr-o existenţă anterioară.

Ceea ce îi derutează pe creştini este răspunsul lui Iisus. Eu am argument să vă povestesc exact conversaţia ce a avut-o şi care nu a fost scrisă în Evanghelii; iată cum a răspuns Iisus: “Dragii mei, nici el şi nici părinţii lui nu au păcătuit, dar ca numele Domnului să fie slăvit, adică ca să-l pot vindeca eu pe acest orb, astfel ca toată lumea să creadă în mine dupa aceea, ceea ce înseamnă că oamenii se pot salva”. Dar înainte de aceste vorbe, el a mai spus: “ Ascultaţimă bine. Aţi fost învăţaţi că există două categorii de oameni: unii care comit păcatele şi sunt pedepsiţi sau alţii, care nu au păcătuit dar plătesc pentru alţii, se sacrifică ca să poată evolua astfel. Dar, există şi o a treia categorie, asupra căreia nu aveti nici o informaţie, o a treia categorie care şi-a sfârşit evoluţia, care este liberă şi pe care nimeni nu o poate obliga să revină pe pământ. Adesea oamenii din această categorie coboară, acceptă orice boală, suferinţă sau infirmitate, chiar martinajul, deoarece ei doresc să-i ajute pe ceilalţi”. Ei bine, acest orb din naştere făcea parte din a treia categorie. De aceea, Iisus a spus: “Nici el, nici părinţii lui nu au păcătuit, el a coborât pe pământ cu această infirmitate, pentru ca să-l pot vindeca şi ca toată lumea să creadă în mine”.

Da, discipolii au înţeles acest lucru, încă o dovadă a reîncarnării. Să presupunem că nu sunteţi încă convinşi. Mergem mai departe… Într-o zi, discipolii îi spun lui Iisus că Ioan Botezătorul a fost întemniţat, iar textul spune: “Iisus, aflând că Ioan a fost dat în vileag, s-a retras în Galileea”. De ce ni s-a oferit un asemenea detaliu care nu ne interesează deloc ? Dar, tocmai ceea ce pare nesemnificativ va deveni semnificativ imediat. După câtva timp. Ioan Botezătorul a fost decapitat din ordinul lui Irod. Atunci Iisus le spuse discipolilor: “Ilie profetul, trebuia să vină, el a venit deja, nu l-au recunoscut şi lau tratat aşa cum au vrut ei”. Iar textul completează: “Discipolii au înţeles că era vorba despre Ioan Botezătorul”. Ce dovadă mai grăitoare vreţi ? Deci, este clar că Ioan Botezatorul era reîncarnarea lui Ilie. De altfel în Evanghelii, un înger îi apare lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, îl anunţă faptul că soţia sa Elisabeta va naşte un fiu şi spune: “El va merge înaintea Domnului cu spiritul şi cu puterea lui Ilie”. Acum să vedem cum a fost viaţa lui Ilie şi să cunoaştem de ce i-a fost tăiat capul atunci când s-a reîncarnat ca Ioan Botezătorul. Este o poveste foarte interesantă. Ilie a fost un profet foarte puternic, avea puteri, credea în Dumnezeu. Ilie trăia pe timpul regelui Aşab. Acesta s-a căsătorit cu Isabela, fata regelui Sidonului şi din cauza ei el răspândea cultul lui Baal, zeul asirienilor, întreţinând falşi profeţi. Ilie se prezentă în faţa regelui Aşab, ca să-i reproşeze acestuia infidelitatea faţa de Dumnezeul lui Israel şi îi spuse: “Nu va fi în aceşti ani nici rouă, nici ploaie, fără vrerea mea”. Apoi, la ordinul Domnului, Ilie se ascunse în munţi, ca să scape de urmăritorii regelui. Ilie s-a speriat de o femeie, da, chiar şi profeţii tremură în faţa femeilor !... Da, am început şi eu să amestec ceea ce este serios cu veselia !... Să ne amintim cazul fetei care, după ce şi-a petrecut noaptea cu un tânăr, a fost întrebată de ziaristul ce îi lua interviul: “Încercaţi să vă amintiţi ce a fost !...”


La capătul celor trei ani de secetă ce au bântuit ţara şi au adus atâta foamete, Ilie s-a prezentat din nou în faţa regelui Aşab. Imediat ce l-a văzut pe profet, regele l-a insultat şi i-a reproşat lui Ilie că el este cauza nenorocirilor. “Nu, i-a răspuns profetul, tu eşti cauza, căci l-ai părăsit pe Dumnezeu pentru Baal. Acum vom vedea cu adevărat, cine este Dumnezeu şi cine este Baal. Ordonă adunarea tuturor profeţilor lui Baal pe muntele Carmel…” Cand toţi profeţii s-au adunat, Ilie le spuse: “Acum, aduceţi doi tauri, vom face două altare, unul pentru Baal şi altul pentru Dumnezeu. Profeţii îl vor invoca pe Baal iar eu îl voi invoca pe Dumnezeu. Dumnezeul care va răspunde prin foc va fi adevăratul Dumnezeu. Profeţii începură invocaţiile; de dimineaţă până seara ei spuneau “Baal, Baal, Baal… răspunde-ne…” Dar nici un răspuns nu veni, iar Ilie îi lua peste picior, spunându-le: “Strigaţi ceva mai tare, ca să vă audă, poate este ocupat cu altceva, doarme sau poate călătoreşte”. Profeţii strigară mai tare şi cum aveau noţiuni de magie, îşi crestară corpul cu cuţitul, sperând ca sângele care curgea astfel să poată atrage larvele şi elementalii, iar aceastea să aducă la rândul lor, focul pe altar. Dar, nimic nu se întâmplă. Atunci Ilie spuse: “Ajunge, aduceţi-mi douăsprezece pietre”. Şi cu aceste pietre, el construi un altar şi săpă în jurul lui un şant; puse lemn peste pietre şi peste lemn a aşezat taurul sacrificat, tăiat în bucăţi. Apoi a udat totul cu apă, a umplut şi şanţul până sus. Acum totul fiind pregătit, Ilie invocă numele Domnului: “Doamne Dumnezeule, Dumnezeu a lui Abraham, al lui Isaac şi al lui Israel, să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel că eu sunt sevitorul Tău şi am făcut toate acestea prin cuvântul Tău”. Focul căzu din cer, atât de puternic încât devoră totul: n-a mai rămas nimic, nici animal, nici lemn, nici pietre, nici apă. Întreg poporul, speriat, recunoscu că adevăratul Dumnezeu era Dumnezeul lui Ilie. În acel moment, Ilie mândru de Victoria sa, i-a condus pe cei 450 de profeţi lângă un râu şi le-a tăiat capul tuturor. Iată de ce, el s-a aşteptat la rândul său, să i se taie capul. Pentru că există o lege pe care Iisus a spus-o în grădina Ghetsimani când Petru s-a aruncat asupra servitorului Caifei, tăindu-i urechea: “Petru, bagă sabia în teacă, căci toţi aceia care vor scoate sabia de sabie vor pieri”. Ori, într-o singură existenţă nu putem vedea mereu adevărul acestor cuvinte. Iar Ilie, cum a murit ? Nu numai că nu a fost masacrat, dar a fost transportat în Cer cu un car de foc. Un minut de meditaţie.

sursa: https://arhivaspirituala.files.wordpress.com

joi, 7 septembrie 2017

Explozie solara de amploare

Imagini pentru explozie solaraDupa ce NASA ne-a tot spus ca Soarele s-a calmat, ajungand la minimul sau, iata ca astrul zilei s-a dezlantuit intr-un mod putin asteptat. Astfel ca, miercuri au fost inregistrate două explozii solare masive, ultima, cea mai puternică din ultimii 11 ani, a provocat perturbarea masivă a comunicaţiilor.
Potrivit cercetatorilor, cele două explozii solare au fost înregistrate în clasa X, cea mai puternică categorie de furtună cu soare. Prima erupţie solară a fost înregistrată la 09:10 GMT (12:10 ora României), fiind de clasă X2,2, cea mai puternică din 2015 încoace. Dupa trei ore, la 12:02 GMT (15:02 ora României), Soarele a mai produs o explozie de clasa X9,3, potrivit datelor înregistrate de National Oceanic and Atmospheric Administration's Space Weather Prediction Center (SWPC) din SUA. Ultima explozie a fost considerata ca fiind cea mai puternică din ultimii 11 ani, conform Space. Exploziile solare produse miercuri au fost detectate şi filmate de sonda ''Solar Dynamics Observatory'' a Agenţiei Spaţiale Americane.
Conform SWPC, erupţiile solare produse miercuri au dus la o puternica perturbare a comunicaţiilor radio de pe Pământ. Astfel s-au produs mai multe intreruperi energetice si pierderi de contact in cadrul sistemelor de navigatie in partea luminata de Soare a Pamantului. Potrivit lui Rob Steenburgh, savant din cadrul SWPC, "A doua furtună solară a fost însoţită de emisii radio care sugerează că există un potenţial pentru un CME". Conform specialistilor, in timpul exploziilor solare mari, Soarele poate, de asemenea, să arunce un nor de plasmă energetică, un eveniment numit ejecţie de masă coronara - CME (atunci când Soarele este roşu).
Aceeasi specialisti avertizează că, dacă trece pe Pământ, o astfel de ejectare ar putea genera o auroră foarte spectaculoasă. In acelasi timp, explozia ar putea deteriora sateliţii şi sistemele de comunicaţii. Norul de plasmă produs de explozie ar ajunge pe Pământ în maxim trei sau patru zile, a mai spus Steenburgh, deşi CME declanşate de erupţii energetice ajung în general mult mai rapid.

sursa: http://www.descopera.ro

marți, 5 septembrie 2017

Povestea indianului care se hraneste cu energie electrica

Naresh Kumar, un barbat indian de 42 de ani, sustine ca se hraneste cu energie electrica. Kumar a descoperit acest fapt intamplator. Conform acestuia, intr-o zi, in timp ce se afla la locul de muncă, a atins din greşeală un cablu de înaltă tensiune. Desi a atins cablul de inalta tensiune, acesta nu a patit nimic. Din acel moment a decis ca ar trebui sa duca contactul cu energia electrica la un alt nivel. Astfel, Kumar a experimentat diferite interactiuni cu energia electrica, apucând cu mâinile goale mai multe fire electrice și realizând că ar putea folosi curentul în locul unei alimentaţii normale. „Când îmi este foame și nu am ce mânca, am întotdeauna la îndemână cabluri electrice, iar în jumătate de oră mă simt sătul. Consum electricitatea pe post de hrană”, a declarat bărbatul.
In toata locuinta sa se pot observa multe fire electrice cu care îşi redobândește energia ori de câte ori dorește.
„Ştiu că sunt unic, nimeni altcineva nu poate face acest lucru. Soţia mea nu este impresionată de acest dar, însă alte persoane vor fi, cu siguranţă”, a declarat Naresh Kumar.

sursa: http://www.rador.ro